Acum, că am postat reţeta de clătite, urmează o reţetă de tort de clătite, de care-mi aduc aminte, cu drag, din copilărie. O făcea bunica mea şi întotdeauna era bătaie pe ultima bucată. Bineînţeles că nu am notat reţeta cât a trăit bunica, aşa că am făcut-o din ce mi-am adus eu aminte. Mie îmi place cu multă brânză de vaci, aşa că am fost generoasă. Puteţi şă fiţi mai ponderaţi. Vă las pe voi să-mi spuneţi cum a ieşit!

10 porţii

INGREDIENTE:

Clătite: a se vedea reţeta de “clătite”

Umplutură:

1 kg brânză de vaci

4 gălbenuşe de ouă

130 ml smântână lichidă pt. gătit

11 linguri de zahăr

150 gr stafide

albuşele bătute spumă

coaja rasă de la 1 lămâie

1 linguriţă vanilie măcinată

magiun de măceşe

Topping:

130 ml smântână lichidă

2 plicuri zahăr vanilat

caise uscate, rehidratate, pt. ornat

Se amestecă brânza de vaci cu gălbenuşele, smântâna şi zahărul, până se omogenizează. Se adaugă coaja de lămâie şi albuşele bătute spumă, până când prinde o textură pufoasă, cremoasă. La sfârşit se adugă stafidele.

Se ia un vas termorezistent, rotund şi se unge cu unt. Clădim tortul, începând cu primul strat: clătită, cremă, clătită, cremă….Pentru că vasul meu se lărgeşte spre gură, la un moment dat, mi-a rămas loc liber pe margine. Aşa că, am rulat 8 clătite unse cu gem şi le-am pus de jur-împrejurul vasului, în 2 straturi, să-mi umple golul rămas. Iar efectul cromatic, când tăiaţi tortul, este satisfăcător.

Deasupra se toarnă topping-ul şi se bagă la cuptorul bine încins, la foc mediu. Se lasă 15-20 min.

Se serveşte cald, aşa se simt mai bine aromele. Din acest motiv feliile nu sunt perfecte. Dacă se lasă la răcit felierea se face mai uşor şi se poate încălzi apoi. Cel mai bun e servit proaspăt scos din cuptor.  Poftă bună!